marți, 16 decembrie 2008

Ziua 2

Este destul de greu sa intelegi in 3 zile care sunt problemele unei universitati si care sunt realitatile.
Azi m-am simtit ca o minge de ping-pong si am experimentat in interviurile si intalnirile cu studentii si catedrele didactice un ping-pong cu intrebari.

Este tare curios faptul ca discut cu studentii din Senatul universitatii si cei din liga studentilor, si imi zic ca nu exista probleme. Asta e cea mai mare problema.

Pentru a reveni cu picioarele pe pamant, am avut o discutie la o tigara (nu m-am apucat de fumat) cu studentii din camin. Acolo unde se scriu legendele, acolo unde totul e posibil si afli de toate si pentru toti. Viata nu e roz nici aici, in acest loc de tara. Si aici au probleme studentii. Si din pacate cei care le pot schimba, nu le vad, nu le simt, le ignora.

M-am tot gandit de ce oare se intampla asta? Un raspuns pe care l-am gasit in studentie, cand luptam cu sistemul si nu pricepeam de ce colegii mei accepta cursuri de proasta calitate, spatii invechite, profesori doar cu numele, este acela ca nu avem termen de comparatie. Nu stim la ce sa ne asteptam atunci cand intram in facultate. Si toate lucrurile care le gasim ni se par normale. Devenim si noi parte din acel mediu invechit. Ne uitam ciudat la cei care vor mai mult, ii credem idealisti si ca pierd timpul incercand sa lupte cu morile de vant. Poate ca e asa. Dar eu am preferat sa incerc sa aflu ce este cu viata asta, ce e cu educatia mea, sa imi pese de ce mi se vara pe gat. Si nu imi pare rau. Nu regret nicio zi in care am fost OSE, in care am fost ANOSR.

Revenind la studentii medicinisti, mi-as dori sa vad ca nu se multumesc cu ce li se da, ca nu se compara cu alte universitati, ca vor mai multe in fiecare zi. Macar sa constietizezi ca intotdeauna se poate si mai bine.

Am avut o experienta cu un prof azi, genul de om care atunci cand ii pui o intrebare simpla, el se gandeste oare de ce ai pus intrebarea, ce relevanta are, in loc sa dea un raspuns simplu. Tonul agresiv si "de sus" cu care mi-a vorbit m-a facut sa ma intreb ... oare studentilor li se pare normal un astfel de comportament? Oare studentii acestui profesor au venit vreodata sa zica "domn profesor, parerea mea este ca ...". Nu cred ca se intampla prea des. Ar fi avut o usurinta in a comunica acest domn profesor cu mine.

Am aflat cateva lucruri interesante despre universitatile de medicina si farmacie, apreciez numarul mic de studenti, apreciez sustinerea si promovarea cadrelor didactice tinere, ma bucur sa vad investitii in ultimii 5 ani foarte mari, m-am bucurat cand am auzit de la administratie ca mai construiesc un camin nou, pentru ca studentii sa aiba mai mult confort, sa aiba spatii de invatare si un mediu cat mai optim.

Maine e ultima zi de evaluare si de-abia astept sa ajung in Bucuresti. Desi plec joi la Cheile Gradistei, stiu ca va fi o experienta frumoasa, cu oameni faini.

5 comentarii:

complextm spunea...

"Este tare curios faptul ca discut cu studentii din Senatul universitatii si cei din liga studentilor, si imi zic ca nu exista probleme. Asta e cea mai mare problema."

Intr-adevar, aceasta atitudine (a celor care ar trebui sa ii reprezinte pe studenti dar de fapt ajung sa reprezinte conducerile universitatilor) este cea mai periculoasa.

In Timisoara lucrurile merg pana intr-acolo incat din presedinte de liga ajungi direct angajat la rectoratul universitatii.

Anonim spunea...

Referitor la sustinere si la promovare, nu stiu cat de mult ati reusit sa discutati cu oamenii "de jos", cei care nu au acces la informatii, sau care sunt folositi ca "negri mititei" pentru promovarea altora. De cele mai multe ori, atunci cand esti sprijinit, inseamna sa ti se permita niste lucruri absolut obligatorii intr-un sistem normal. Nu este posibil ca intr-o universitate sa fie atatia arbori genealogici (pe care nu cred ca i-ati identificat), ca fii si nepoti de profesori si de medici sa fie primii la burse (stiu, vi s-a spus ca este o coincidenta ca au rezultate bune, sau ca e normal ca un fiu de medic sa invete mai bine, ca doar are "baza"). Evident, dupa absolvire ei sunt primii la angajare...
Sunt una dintre persoanele cu care ai discutat. Nu imi pot da numele, din motive evidente. Despre cei din SSM - nu sunt cei mai in masura sa vorbeasca, ei de obicei sunt pe mana cu cine trebuie.

Adriana spunea...

Nu sunt evidente motivele pentru care nu-ti dai numele. Daca esti una dintre persoanele cu care ei au vorbit, de ce nu le-ai spus lucrurile astea in fata sau direct? Nu pentru asta te-au chemat? :)

anca spunea...

si cu toti stim ce legaturi sunt in in Univesitate si Politehnica. Mai ieri...strigau ca sunt apolitici....si azi umbla cu masina plina de afise electorale. :). Poate ca si studentii reprezentativi au o problema sau mai multe. Increderea pe care o dau este egala cu zero. Si poate voi care aveti coloana vertebrala, principii si educatia necesara....sa le spuneti si celor care vin in urma voastra sau celor care au fost inainte. Mi se pare ca va face numele de rusine.

vlad spunea...

si de ce crezi tu ca studentii din senatul universitatii spun ca nu sunt probleme in timp ce pe holuri ti se spune ca sunt? de ce reprezentantii studentilor nu ii reprezinta? un raspuns ar fi interesant:)