miercuri, 8 august 2007

Oameni tari - partea I

Eu ma consider o persoana foarte norocoasa. Cunosc o multime de oameni foarte tari, cu principii, cu o personalitate puternica, oameni care fac lucruri demne de admirat.
As putea umple pagini intregi de persoane, care imi sunt mai mult sau mai putin apropiate, care fac lucruri ..unele marunte, altele marete, dar toate sunt lucruri frumoase, din care putem invata multe.

Azi am fost in vizita la unul din cei mai buni profesori pe care i-am avut in facultate - dl Petru Notingher. Pentru mine este cel mai tare prof! Desi unii il considera un prof dur, ca cere prea mult la examen, eu as spune ca este un profesor chiar indulgent la cerintele pe care ar trebui sa le aiba facultatea de la studenti. Faptul ca cere tot ce preda la curs este un lucru normal, mai ales ca preda impecabil, se dedica in meseria de profesor, discuta oricand cu studentii despre orice problema. Tin minte ca vorbeam odata cu dansul despre initiativele tinerilor studenti care sunt acceptate mai greu de profesori/conducerea facultatii/universitatii. Si dansul imi spunea ca odata cu varsta, creativitatea oamenilor scade, le vin mai greu idei bune, noi, desi au experienta ... nu au tineretea de a se gandi la lucruri marunte, care pot avea rezultate marete. Si din cauza aceasta profesorilor le este mai greu sa accepte ca un student de 20 de ani poate avea aceste idei minunate, ca intr-un fel este gelos ca nu a avut el aceea idee.
Dupa toate discutiile cu dl Notingher ma simt foarte puternica, plina de energie si cu o dorinta de munca. E ciudat cum o discutie iti poate da toata energia de care ai nevoie pentru a realiza lucruri frumoase.

O alta persoana, pe care o cunosc doar de cateva luni este dl Vasilie Nikolic. Acest om este o personalitate in domeniul industriei alimentare, al cercetarii, al biogazului. Este o persoana care toata viata a invatat continuu si are nenumarate realizari in domeniul cercetarii romanesti.
Secretul dlui Nikolic de a ramane cu sufletul tanar si cu dorinta de a lucra in continuare, este optimismul cu care priveste viata. Are simtul umorului foarte dezvoltat si este tot timpul plin de viata. Desi are o varsta inaintata (79 ani), este un om puternic, care ajuta la dezvoltarea cercetarii romanesti, care incearca sa dea mai departe stiinta pe care a dobandit-o in atatia ani de munca. Doar dorinta si entuziasm din partea mea sa fie, ca de invatat am o groaza!

Trecand la categoria prieteni, as dori sa va povestesc de oamenii din miscarea studenteasca. Cei care fac multe lucruri pt ca drepturile studentilor sa fie respectate, ca educatia din Romania sa devina una de calitate. Printre acesti oameni minunati se numara si Traian Bruma, un foarte bun prieten, care eu cred ca mi-a deschis ochii. Inainte sa-l cunosc eram unul din studentii normali. Mergeam la cursuri, ma duceam la laboratoare, acceptam lucrurile asa cum sunt si nu ma gandeam ca eu pot schimba ceva. Nu credeam in puterea mea, ca student sau tanar in Romania. Tin minte ca la inceputul prieteniei mele cu Traian, vorbeam foarte mult, despre tot felul de chestii. Asta era prin martie/aprilie 2004. Din toamna lui 2004 am inceput sa si muncim foarte mult impreuna. Stateam cateodata si cate 10-15 ore in facultate! Pot spune ca am invatat multe lucruri in tot acel an, si ca Traian a avut o amprenta serioasa in dezvoltarea mea. Dar sa scriu cateva lucruri despre el: dupa mine este unul din putinii oameni care au o viziune coerenta despre educatia din Romania. A coordonat impreuna cu Vlad unul din principalele proiecte ANOSR - Saptamana Bologna in Universitati - un proiect de foarte mare folos pentru studentii din Romania si nu numai studenti. Traian a investit mult in miscarea studenteasca si ideile lui sunt extraordinare. De la el am invatat ca prieteniile se leaga pe viata si ca nu ai nevoie de dovezi lunare ca inca exista aceste prietenii.
As mai scrie zeci de oameni tari pe care ii cunosc, dar in partea a II a de oameni tari.