marți, 17 iunie 2008

Hai Romania! Despre fotbal si despre viata

In seara asta joaca Romania cu Olanda. Daca vom castiga acest meci, ne calificam, cum spune la Tv, in grupa mortii. Se pare ca este cea mai tare/dificila/moarta-vie grupa.

Dar nu despre asta vreau sa fie articolul meu.

Cand eram mica, cu mama si tata acasa, ma uitam la toate meciurile. Eram suporter prin educatie. Acum, la facultate, am multi prieteni care nu sunt suporteri, dar meciurile Romaniei, mai ales in Campionate europene sau modiale, sunt importante si pt tanti Vasilica, si pentru nenea Presedinte.

Atmosfera de azi, pe care au transmis-o televiziunile (pe toate posturile), tinerii pe strazi, familia, toti cetatenii Romaniei, este una foarte frumoasa. Este o zi importanta, o zi istorica.

Tocmai au trecut alegerile locale pt primarii, dar aceea nu a fost o zi istorica, atmosfera nu a fost atat de plina de sentimente si tensiuni. Deci, un meci de fotbal este mai important decat viitorul acestei tari. De fapt, viitorul tarii depinde de acest meci. Viitorul fiecarui roman depinde de acest meci.

Studentii sunt in sesiune. Multi au maine examen. Sunt sigura ca pt multi, e mai important meciul din aceasta seara, decat examenul de maine. Pentru viitorul lor, este mai important meciul.

Poate cei care citesc acest articol si sunt mari suporteri, vor spune ca nu sunt roman. Sunt roman, dar traiesc in Romania si tot ce imi doresc este ca macar cateva momente din viata noastra sa fie la fel de importante ca un meci de fotbal. Atunci cand ne alegem primarul, presedintele, facultatea la care ne inscriem, examenul la care copiem, etc sa le acordam mai multa importanta decat o facem acum.

Acum ma duc sa ma uit si eu la meci. Sper sa intru in atmosfera serii.

Si in final: HAI ROMANIA! ;)

marți, 10 iunie 2008

Mediul in care ne dezvoltam

Cat de mult ne influenteaza spatiul in care locuim, viata? Foarte mult e putin spus. Sa stai in camin nu este tocmai cel mai potrivit loc de a inova, crea, face lucrurile sa se intample fara sa deranjezi pe nimeni. Stiau ei francezi (si germanii, etc etc) de ce in camin, studentul sta singur in camera. Intimitatea te dezvolta! De necrezut cand vorbim tot timpul de munca in echipa! Echipa, echipa, dar poate la ora 1 dimineata vreau sa stau cu laptopul in brate, in pijamale si un ceai, sa lucrez la ale mele proiecte, sa pun pe hartie idei, sa citesc si sa ... ma dezvolt.

Dezvoltarea asta ... se intampla in fiecare zi. Cateodata o ia mai degraba pe orizontala si nu mai suntem constienti de ea! Oare cum e mai bine: sa stii din toate cate putin sau sa stii un lucru si cu ala sa atingi varful piramidei?
Eu imi propun sa fac o combinatie din ele. E clar ca miscarea studenteasca, combinata cu ingineria electrica, la care am mai adaugat biogaz si cercetare pe microunde, cu construit avioane cu un copil de 5 ani (inveti multe incercand sa ai grija de un copil), am relationat cu o multime de prieteni si neprieteni, te dezvolta pe o orizontala perfecta.

Multe idei care zboara si poate tehnologia secolului 21 va avansa atat de mult, incat vom avea un mic cip care sa arhiveze si ideile noastre.

Pana apare cipul voi incerca sa pun in aplicare o parte din ideile care aterizeaza pe un loc sigur. Poate asa incep sa pun cateva caramizi la dezvoltarea pe verticala. Facand ce imi place, in timpul meu, cu oamenii faini pe care ii cunosc sau inca nu ii cunosc, dar cu siguranta ii voi cunoaste. Lumea e mica! Oamenii cu aceleasi idei se strang in jurul la cel putin o idee.

Si sa inchei cu ce am inceput: mediul in care traim, locuim, ne influenteaza foarte mult viata. Dar probabil nu e nimic nou pentru nimeni. Doar vroiam sa scriu despre asta.