marți, 19 mai 2009

Se intampla si lucruri frumoase

In aceasta primavara a fost construit un parc in Drumul Taberei, pe langa statia Nicolae Gaina. Este o frumusete de parc. Amenajat cu multe banci, foisor, iarbaaa, leagane si topogoane pentru copii. De la 9 luni pana la 80 ani gasim in parc. Un adevarat spatiu social pentru cetatenii din acel cartier. Dar si pentru cei care le-a descoperit :).

Din cate am inteles construirea acestui parc fost ceruta de oamenii din cartier. Asta zic si eu initiativa. O antena wireless ii mai trebuie, 2, 3 prize de curent si putem spune ca s-au gandit la toate :).

Este un loc foarte inspirational pentru noi. De cateva zile punctul de lucru CROS este in parc :).

Ieri am fost si cu nepotul meu - Eduard. Mi-a zis ca i-a placut, desi la inceput nu era prea incantat. Se plictisea. Nu avea masini. Dar dupa ce s-a imprietenit cu un baietel, imaginea despre parc s-a schimbat. Mi se parea genial cum se strangeau toti vecinii si stateau de vorba pe o banca, in timp ce odraslele alergau peste tot. Cred ca acest exemplu trebuie urmat de fiecare cartier.

Aaa ... si in acest parc se matura zilnic, se uda iarba de cateva ori pe zi si exista un paznic, care se asigura ca totul este in ordine. Si copii au voie sa calce pe iarba :). E? Ce ziceti de asta?


miercuri, 13 mai 2009

Profi Tari


9-10 mai au fost zile mari pentru Invatamantul Superior din Romania. Poate nu sunt multi care stiu asta, poate sunt foarte putini care constientizeaza asta.

In 9-10 mai a fost intalnirea profilor tari din universitatile romanesti. Sambata, pe 9 mai, a fost Gala Profesorului Bologna, mai bine zis Gala Profilor Tari, cum se va numi de acum incolo. Duminica o parte din profi s-au cunoscut mai bine in cadrul unor ateliere, in care am vorbit de valori - valorile unui prof tare si valorile studentilor. Adevaratele valori :).

Sa va zic cum a inceput povestea. In 2006 Traian s-a dat peste cap pana a facut in ANOSR proiectul Saptamana Bologna in Universitati. Acest proiect a avut o groaza de rezultate, printre care si un grup de studenti - Instigatori Bologna. Timp de un an s-au facut tot felul de intalniri ale instigatorilor (si eu sunt instigator Bologna :D). Intr-una din acest intalniri a venit ideea Profului Bologna. In vara lui 2007 Vladi a scris proiectul Constructio Academica si depus la ANSIT. In acest proiect erau 3 directii principale: calitate in educatie (un concurs de arta pentru studenti), reprezentarea studentilor (o campanie si un mare training) si invatamant centrat pe student (Gala Profesorului Bologna). In 2 luni jumate trebuia sa avem concept+implementare la toate. Si eram o mana de oameni si o groaza de organizatii studentesti prin toata tara care trebuiau sa implementeze proiectul la ele in universitate ... nestiind mare lucru de proiect.

In 2007, pe 6 decembrie, la Sibiu, a fost Gala Profesorului Bologna. Multa emotie, multa bucurie, 14 profesori prezenti la Gala (56 in total din vreo 200 de inscrieri), cativa studenti, o groaza de presa si ganduri mari cu comunitatea profilor tari.

Printre persoanele care atunci m-au ajutat foarte mult s-a numarat si Andrei Cojan. Proaspat intrat in OSE, l-am furat sa lucreze cu mine la nivel national in acea toamna. Dupa aceea am zis ca poate ar trebui sa aiba parte de experienta de la nivel local. Am fost egoista, recunosc. Multumesc Andrei pentru tot ajutorul din toamna aia.

In vara lui 2008, la Summer Camp, ma anunta organizatiile studentesti, membre ANOSR, din Bucuresti, ca vor sa organizeze Gala Profesorului Bologna. Ce parere am eu, ca fost coordonator al primei editii. Le zic ca e multtt de munca, e mare, e greu, ca mai bine isi iau Forumul Organizatiilor Studentesti din Romania (peste 1, 2 saptamani era Adunarea Generala ANOSR si se licitau proiectele mari ANOSR de organizatiile membre). Ei nu, ca uite, ca noi vrem sa facem asta, ca am vorbit cu toate organizatiile din Bucuresti, si ne dorim mult sa facem Gala, ca merita, ca esti si tu in Bucuresti, e si Traian, si Vladi. Zic bine, dar sa stiti ca trebuie sa va apucati din timp de ea. Ei zic: bineinteles.

In toamna lui 2008 incep oamenii sa se mobilizeze. O mare ameteala la inceput. Dupa cateva incercari de alti coordonatori, "aud" ca Andrei e coordonator. Stiam ca Andrei crede foarte mult in acest proiect si ca nu il va lasa balta. Din toamna si pana acum, au urmat 8 luni de munca pentru o mana de oameni, care au dus in carca Gala Profesorului Bologna - Andrei, Laura, Gx, Adi, Misu si multi alti studenti. Au invatat din toate greselile pe care noi le-am facut in 2007. Ne-au dat peste nas, ca sa zic asa, la mare arta. Au mers din Iasi, la Timisoara si Cluj sa tina ateliere cu organizatiile locale pentru a isi asuma proiectul. Au avut o intalnire in decembrie cu profii tari din 2007 si au discutat de viitorul comunitatii. Si asta fara nicio finantare. Stiu ca au pus mult suflet in acest proiect, mult timp, multa energie si cateva restante. Daca ati fost la Gala sambata .... atunci stiti ca a meritat munca lor. Rezultatele au fost pe masura: din vreo 400 de profi inscrisi, vreo 126 sunt profi tari si 70 au fost prezenti la Gala.

Locatia a fost excelent aleasa - Ateneul Roman. Eu si Vlad am prezentat Gala. A fost o onoare pentru noi. Ma uitam in sala si vedeam o groaza de fete zambitoare, fericite. Ii vedeam cand urcau pe scena. Erau emotionati si fericiti. Cuvintele lor ne-au emotionat si pe noi. Toata povestea de pe scena a durat 4 ore. Cred ca acest proiect, ca idee si implementare, iese din tipare. Pentru ca studentii isi premieaza Marii profesori care ii inspira. Cred ca oamenii acestia au dus Gala Profilor Tari la alt nivel. Multumesc si felicitari!

Duminica au ramas vreo 30 de profi tari. Ne-am impartit in ateliere si am discutat despre valorile pe care trebuie sa le aiba un prof tare. Am fost in grupa cu 6 profesori ffff misto. Ideile lor rezonau cu ideile si gandurile noastre. A fost multa energie, pasiune si speranta pentru educatia din Romania. Mi-ar fi placut foarte mult sa fi avut macar unul din cei 6 profi in facultate. Profi care vorbeau sa coaching, de abilitati de trainer pe care trebuie sa si le dezvolte, de partea umana pe care trebuie sa o ai, de metode neconventionale folosite. Am discutat si de valorile pe care trebuie sa le aiba studentii si pe care profii ar trebui sa le transmita. O sa pun aici rezultatele atelierelor.

Mai gasiti pareri despre Gala pe blogul lui Traian si Paul.

duminică, 12 aprilie 2009

Next Junior 2009


Saptamana trecuta am fost la Next junior ANOSR, editia a 3 a. De data asta ne-am strans la Arcalia, in
judetul Bistrita. Un conac frumos, cu o gradina imensa. Vedeti pozele.

Am fost in total vreo 65 de tineri ONGS-isti-ANOSR-isti, din care peste 45 erau juniori in organizatii studentesti.
NEXT este un program de asigurarea continuitatii in organizatii studentesti. La prima editie a Next Junior am fost organizator cu Spoli, la a doua editie am fost prezenta in calitate de membru BC, iar de data aceasta in calitate de alumni ANOSR.
Am ajuns luni pe la pranz si eu am plecat miercuri noapte, ceilalti joi dupa-amiaza.
Impreuna cu Alex am dirijat cele 3 zile. Cred ca am facut o treaba grozava.

Am trait multe sentimente acolo si mi-am incarcat bateriile de la juniori. Pentru mine a fost un spatiu de desfasurare de care aveam nevoie si o onoare sa petrec 3 zile cu atatia tineri, proaspeti in miscarea studenteasca. Ma bucur mult ca am fost.

Sunt cateva lucruri despre care vreau sa vorbeasc. Marti dupa amiaza juniorii au fost impartiti in 6 echipe si au conceput proiecte nationale pe care ANOSR ar putea sa le implementeze. Ideile lor de proiecte erau in directia pe care ANOSR merge de ceva vreme (Mobilitate interna, Invata-ma, Centre de indrumare profesionala, Radio studentesc, Conectivitate si Da spaga pe bere). Asta inseamna ca gradul lor de responsabilitate este ridicat inca din primul an de organizatie. Dar despre altceva vroiam sa va spun. Marti seara au prezentat proiectele. Ma uitam la fetele lor, la modul in care intelegeau din priviri cand prezentau si la cat de mult credeau in ideea lor. Mi s-a umplut sufletul de fericire si mandrie cand ma uitam la ei. Si-au moderat singuri discutiile de dupa prezentari si s-au descurcat excelent. Au dezbatut idei, au dat argumente si au rezistat eroic pana la 23.30 in sesiunea formala. Gandul meu dupa ce prezentari a fost "Totul va fi ok". Sunt mandra de noua generatie de ANOSR-isti. Stiu ca vor face treaba buna in organizatiile lor, ca vor deveni oameni responsabili si vor face multe lucruri frumoase.










Nextul de anul acesta a avut cel putin doua simboluri. Unul sunt aplauzele. De fiecare data cand vroiam sa incepem, dar inca era galagie si oamenii nu isi gaseau locul in sala, incepeam sa aplaudam. Figura se repeta si cand suna un telefon, cand cineva ramanea fixat pe o idee sau alte lucruri care ni se pareau ca merita un ropot de aplauze. Inainte de ultima bataie de palme faceam o pauza de 3 secunde si incheiam puternic sincron. Asta am invatat-o de la TOT2008. A prins din prima la Next Jr. Mi-am dat seama ca te pot juca cu aplauzele, poti controla energia salii si poti canta. Am experimentat toate acestea si ne distram cand aplaudam. Poate doar Alex de la SSE ar sustine in continuare "parca suntem intr-o secta".

Un alt simbol - amintire, care se pare ca a devenit imnul Next Junior 2009 "Shake that ass bitch, and let me see what you got!". Fara comentarii.


sâmbătă, 11 aprilie 2009

Leasa de la Phoebs

Am primit leapsa de la Anca de ceva timp. Nu am avut starea necesara sa raspund la ea. Nici timp prea mult. Sunt tare curioasa ce iese!

Sunt Cris.

Mi-as dori sa mai fie cineva cu mine acum in camera.

Nu-mi plac insectele, oamenii in preajma carora iti trebuie DEX-ul, dulciurile, jocurile pe calculator.

Orice om este bun, cu cel putin o alta persoana.

Nu uit ca detaliile fac diferenta.

Nu pot sa sar cu coarda.

Pot sa ii fac pe ceilalti sa zambeasca, dar sa si planga (doar in cazuri de urgenta majora), sa iau decizii repede.

Urasc cand ma cert cu cineva, cand trec 2 luni fara sa-mi vad parintii, cand cineva nu se tine de promisiune, cand astept mai mult de 10 min in frig.

Imi plac pisicile, cainii, merele, prietenii mei, familia mea.

Joc teatru niciodata, dar daca e vorba de piese de teatru - am "regizat" o piesa prin clasa a 5 a parca.

Putini prieteni m-au dezamagit.

Pregatesc site-ul meu.

Imi place sa implementez idei geniale.

Nu suport lenea, oamenii nehotarati.

Apreciez sinceritatea si munca - de orice fel.

As vrea sa am curaj sa sar cu coarda, sa se interzica masinile in Bucuresti ... sa zic mai des multumesc anumitor oameni frumosi, sa am 5 copii.

Ma tem sa inot departe de un punct de sprijin.

Imi pare rau ca nu a trait copacul plantat la 1an de OSE.

Aud un vajait in urechea dreapta si liniste profunda in cea stanga.

Vad mult verde.

Nu imi place de mine cand nu am energie si cand nu ma "controlez", cand nu pot sa ma bucur de lucrurile din jurul meu, cand caut motive pentru care sa fiu vesela.

Rar ma cert.

Pastrez ecusoanele de la evenimente, poze, amintiri.

Nu sunt multumita cand simt ca am pierdut o zi.

Sunt confuza cand nu stiu care e directia.

Ar trebui sa investesc mai mult in CROS si sa ma joc mai mult.

Am nevoie de o altfel de atentie.

Si acum leapsa merge la Melinda. Have fun!