Ganduri

In ultima saptamana si putin ... am avut o perioda agitata, ciudata si multe ganduri diferite. Stres ca aveam foarte multe de facut, stres si pe cei de langa mine, stres ca se intamplau multe si pe multe planuri (familie, cariera, viata personala, dezvoltare personala). E foarte ciudat cat de greu ne este sa vobim despre noi, ceea ce suntem in fiecare zi, nu ce suntem in fata tuturor, ci ce suntem in spatele fetei pe care o afisam. Suntem oameni, avem sentimente, suntem si slabi si puternici, suntem romantici si reci, suntem veseli si tristi, suntem energici si sictiriti, suntem comunisti si toleranti, suntem noi, asa cum suntem si de asta suntem asa complicati.

Ma tot gandesc de ceva ... multi ani... daca viata e asa cum e, daca ne putem face viata cum vrem noi, daca exista ceva gen .. soarta. Nu prea cred in soarta, dar in acelasi timp sunt atat de multi factori care ne influenteaza viata, care intervin fara sa ne dorim ... sau ne dorim. Viata asta e ciudata, e interesanta, e necunoscuta si e necontrolata. Oricat am crede ca o putem controla ... neah. Nu traim decat cu acest sentiment. Dar poate asta e frumusetea vietii... Niciodata nu stim la ce sa ne asteptam. Exact cand credem ca totul ne merge bine, atunci iti vin toate pe dos si daca te mai prinde si cu garda lasata ... e cam naspa. Dar ce nu ne omoara ne face mai puternici! Sa fie si asta o iluzie? O speranta ca lucrurile nasoale sunt bune la experienta de viata?!

Inca nu am o concluzie de cum e viata, deocamdata o iau cum vine si incerc sa fac tot ce pot pentru a ma simti eu bine, cu mine, cu cei din jur, cu prietenii. Pana la 80 de ani am timp destul de imi fac o parere despre Viata!

Timpul

Masuram timpul in secunde/minute/ore/zile/luni/an. Si asa ne uitam inapoi si ne intrebam cand au trecut... Eu mi-am pus alta masura: in evenimente/actiuni/proiecte .. cu alte cuvinte il masor in viata. Traiesc timpul care este si ma gandesc la viitor. Cred ca nu exista limite temporale si nici spatiale. Fac ce imi place, cand doresc si cum doresc. Sunt ceea ce imi place si am prietenii care imi plac.

Astfel, viata mea este exact ce imi doresc acum, la aceasta varsta. Vad nelimitare in tot ceea ce fac si asta ma face sa ma simt excelent. Unii ar zice ca sunt idealista ... si ce e rau in asta? Eu ii zic curaj!

Timpul nu este decat o referinta, un instrument al vietii, pentru a ne organiza mai bine obiectivele noastre in viata.

De ce cred ca e o nelimitare a timpului... cand a inceput si unde se termina? Viata noastra e nelimitata. Stim ce se intampla dupa? Nu. Fiecare avem teoria nostra.

Eu cand ma uit in urma ... la anii ce au trecut.. imi dau seama cate am de povestit, cate am invatat, cate am realizat. Tot ce am facut a contribuit la persoana care sunt in acest moment. Si sunt in continua dezvoltare. Toata viata invatam, toata viata ne dezvoltam si suntem intr-un continuu update. Cu toate astea, avem acel ceva ce va ramane, felul in care ne dezvoltam, directia in care suntem formati, constiinta cu care facem lucrurile ... procesul vietii.